Proces istoric împotriva Meta: tânăra care a petrecut 16 ore pe Instagram într-o singură zi în centrul acuzațiilor Un proces fără precedent ar putea schimba modul în care sunt privite rețelele sociale, după ce o tânără spune că dependența de acestea i-a afectat sănătatea mintală încă din copilărie. Kaley se uita pe Instagram până adormea. Se trezea în miezul nopții ca să-și verifice notificările. Deschidea aplicația imediat ce se trezea. Într-o zi, a petrecut 16 ore pe Instagram, relatează BBC. „Am încetat să mai petrec timp cu familia mea pentru că îmi petreceam tot timpul pe rețelele de socializare”, a declarat Kaley în fața unui juriu din Los Angeles, în cadrul unui proces de referință împotriva Meta și Google, două dintre cele mai mari companii din lume. TikTok și Snapchat, care au fost, de asemenea, menționate în procesul inițial, au ajuns la o înțelegere extrajudiciară. Cunoscută doar după prenume sau inițiale pentru a-i proteja confidențialitatea, povestea lui Kaley a devenit un caz-test pentru peste 2.000 de procese similare care urmăresc să tragă la răspundere companiile de socializare pentru presupusele efecte negative pe care le au asupra sănătății mintale a celor mai tineri utilizatori ai lor. Fiind primul de acest gen, procesul, care durează cinci săptămâni, este urmărit cu atenție de experți juridici și de părinți care consideră că copiii lor au suferit prejudicii, fiind chiar împinși spre sinucidere, din cauza rețelelor de socializare. Lori Schott a petrecut câteva zile asistând la procesul din Los Angeles, deși nu era parte în proces. Fiica ei, Annalee, s-a sinucis la vârsta de 18 ani, o tragedie pe care Schott o atribuie modului în care Instagram a expus-o la conținut dăunător din punct de vedere psihologic, în ciuda faptului că, se pare, compania era conștientă de efectele pe care un astfel de conținut le-ar putea avea asupra tinerilor. „Au ascuns cercetările. Știau că este o platformă care creează dependență. Ne-au dat un fals sentiment de siguranță”, a declarat Schott, descriind pentru BBC ce a aflat din proces. „Echipa lor de relații publice părea să încerce să ne convingă că lumea este plină de acadea și unicorni. În centrul cazului se află întrebările dacă Kaley era dependentă de rețelele sociale și dacă companiile din acest sector și-au conceput platformele astfel încât să creeze dependență. Dacă răspunsul este afirmativ, juriul va trebui să decidă ce obligații au aceste companii față de tineri precum Kaley, care ar fi putut suferi prejudicii din cauza acestor caracteristici. Miza procesului este mare pentru Meta, Google și alte platforme de socializare. Majoritatea aspectelor juridice din acest caz, și anume faptul că platformele de socializare creează dependență în rândul tinerilor utilizatori și sunt proiectate intenționat în acest sens, sunt „complet fără precedent”, așa cum a afirmat judecătoarea Carolyn Kuhl de mai multe ori pe parcursul procesului. Rezultatul este atât de delicat încât Mark Zuckerberg, miliardarul cofondator și director executiv al Meta, compania care deține Instagram, Facebook și WhatsApp, s-a prezentat personal pentru a-și apăra platformele. A fost prima dată când a depus o astfel de mărturie în fața unei instanțe, deși compania sa a fost dată în judecată de sute de ori în trecut. Dacă juriul îi va da dreptate lui Kaley, acest lucru ar răsturna decenii de precedente juridice și culturale care au tratat platformele ca simple depozitare a naturii umane. De asemenea, ar pune bazele unor acorduri de despăgubire potențial istorice care ar urma să fie plătite de companii precum Meta. Mii de alte cazuri similare cu cel al lui Kaley, aflate în prezent pe rolul instanțelor din SUA, vor fi inevitabil influențate de rezultatul acestui prim proces. Chiar dacă juriul din Los Angeles nu va considera Meta sau Google responsabile în cazul lui Kaley, presiunea publică și politică împotriva marilor companii de tehnologie a crescut în ultimii ani. Astfel de companii, în general, nu au nicio responsabilitate legală față de utilizatorii lor, dar un val de tineri cu probleme grave de sănătate mintală și o creștere a numărului de sinucideri în rândul copiilor i-a determinat pe părinți și pe guverne să înceapă să interzică utilizarea rețelelor sociale pentru adolescenți și copii. Se spune că platformele expun copiii la tot felul de lucruri, de la standarde de frumusețe imposibile până la prădători sexuali. Aaron Ping a urmărit, de asemenea, procesul cu mare atenție. Fiul său, Avery, s-a sinucis la vârsta de 16 ani. El a povestit pentru BBC despre un băiat care a trecut de la a fi „tovarășul său de aventuri” la unul cu care se certa deseori din cauza modului în care acesta folosea YouTube. „Am redactat acest acord privind timpul petrecut în fața ecranului împreună cu consilierii școlari, în care era specificat ce trebuia să realizeze pentru a beneficia de timpul alocat”, a spus Ping. Meta și YouTube nu au răspuns la solicitarea de comentarii cu privire la experiențele lui Schott și Ping. Kaley a explicat în fața instanței că a început să folosească YouTube la vârsta de șase ani, iar Instagram la nouă ani. Meta susține că interzice accesul copiilor sub 13 ani pe toate platformele sale, în timp ce YouTube oferă versiuni speciale ale platformei sale destinate copiilor, precum YouTube Kids. Kaley a creat în scurt timp zeci de conturi pe ambele platforme, în încercarea de a atrage aprecieri și interacțiuni cu conținutul pe care îl posta – selfie-uri pe Instagram și videoclipuri în care cânta pe YouTube. Voia să se simtă apreciată și acceptată. Când nu posta conținut propriu, se uita pe Instagram și viziona videoclipuri pe YouTube ore în șir. A început să iasă mai rar din casă și îi era greu să interacționeze cu alte persoane în viața reală. Kaley își amintește că, pe la vârsta de 10 ani, a simțit pentru prima dată anxietate și depresie, tulburări pentru care urma să fie diagnosticată ani mai târziu de un terapeut. De asemenea, a început să devină obsedată de aspectul ei fizic și a început să folosească filtrele de pe Instagram care îi schimbau înfățișarea – nas mai mic, ochi mai mari, machiaj – aproape imediat ce a început să folosească platforma, încă din copilărie. De atunci, Kaley a fost diagnosticată cu dismorfie corporală, o afecțiune care îi face pe oameni să se îngrijoreze excesiv cu privire la aspectul lor fizic și să nu se vadă așa cum îi văd ceilalți. Întrebată de avocatul ei, Mark Lanier, dacă a suferit de astfel de sentimente înainte de a fi pe rețelele de socializare, Kaley a răspuns: „Nu, nu am suferit.” Din punctul de vedere al Meta, problemele de sănătate mintală ale lui Kaley au la origine viața personală și mediul în care a crescut, și nu pot fi puse pe seama utilizării Instagramului. Adam Mosseri, directorul Instagram, a declarat în fața instanței că nici măcar 16 ore de utilizare a Instagram nu i s-au părut a fi o dependență. În schimb, Mosseri a calificat drept „problematic” faptul că cineva petrece aproape o zi întreagă pe rețelele de socializare. Când Zuckerberg a depus mărturie, după ce a fost escortat în sala de judecată înconjurat de patru agenți de securitate personali, el a repetat de mai multe ori că compania sa a avut întotdeauna o politică care interzicea utilizatorilor sub 13 ani. Solicitat să explice conținutul mai multor documente interne ale companiei prezentate în cadrul procesului, în care directorii Meta discutau despre milioanele de copii care foloseau Instagram și Facebook – și chiar lăudau acest lucru și planificau să crească gradul de utilizare în rândul copiilor –, Zuckerberg a devenit iritat. „Nu înțeleg de ce este atât de complicat”, a spus miliardarul la un moment dat. „Politica noastră constantă a fost că accesul lor nu este permis și că încercăm să-i eliminăm. Nu suntem perfecți.” Avocații lui Kaley l-au presat pe Zuckerberg cu privire la afirmația sa că singurul obiectiv al Meta era să creeze platforme utile, lucru care, potrivit lui, a dus în mod natural la o utilizare mai mare. Lanier a remarcat că dependența îi determină, de asemenea, pe oameni să folosească ceva mai mult, iar Zuckerberg a părut pentru o clipă în încurcătură. „Nu știu ce să răspund la asta”, a spus el. „Cred că s-ar putea să fie adevărat, dar nu știu dacă se aplică în cazul de față. Eu încerc să dezvolt un serviciu aici.” Accentul pus de avocații lui Kaley pe dependența de rețelele sociale ar putea fi un argument greu de susținut, întrucât această afecțiune nu există oficial. Când avocații Meta au vorbit cu o terapeută care o tratase pe Kaley, aceasta a recunoscut că nu i-a diagnosticat niciodată pacientei o dependență de rețelele sociale. Argumentele Meta s-au concentrat în principal pe viața de familie a lui Kaley, făcând uneori referire la propriile ei postări pe Instagram, care arătau o fată care avea de-a face cu părinți instabili, critici față de aspectul ei fizic și, uneori, abuzivi din punct de vedere emoțional, verbal și fizic. Întrebarea principală adresată de companie juriului a fost dacă problemele de sănătate mintală ale lui Kaley au fost cauzate în mod clar de utilizarea rețelelor sociale, susținând în același timp că vina aparține multor alți factori. Acesta este ceea ce se numește testul „dacă nu ar fi fost” în domeniul răspunderii juridice. Dacă un prejudiciu s-ar fi produs chiar și fără presupusa acțiune a pârâtului, atunci acesta nu poate fi considerat vinovat pentru prejudiciul respectiv. Astăzi, Kaley a declarat că are o relație plină de afecțiune cu mama sa și că lucrează în paralel cu studiile. Ea continuă să folosească rețelele sociale – a recunoscut chiar în fața instanței că ar fi interesată de o carieră în domeniul gestionării rețelelor sociale. Însă, când a fost întrebată dacă viața ei ar fi fost mai bună dacă nu ar fi folosit niciodată platforme precum Instagram, răspunsul lui Kaley a fost simplu: „Da”. Beloud